luni, 29 februarie 2016

Aripioare

Uneori scriu. Cîteodată croșetez. Alteori pictez pe pereți. Într-o vreme, deși nu-mi place puiul, găteam foarte des aripioare.

Aveam magazin bio și clienții, foarte comozi și pretențioși, preferau piept, maxim pulpe, ferindu-se ca de necuratul de gît, aripi, să nu mai vorbesc de gheare (care pe vremea copilăriei mele înotau bras nestingherite prin supă).

Convinsesem crescătorul să porționeze zburătoarele, dar problema părților osoase și pieloase nevandabile a rămas multă vreme nerezolvată... Așa că ele ajungeau cel mai des pe masa "patroancăi".

Îmi amintesc un meniu de Crăciun cu aripioare în toate pozițiile.

La gătit, mă axam mult pe latura estetică ca să le înobilez soarta tristă.

Înainte să le bag la cuptor (sau după) mi se păreau înduioșător de frumoase și le făceam poză...

aripioare cu legume colorate

aripioare cu mazăre și ciuperci shiitake