astăzi, în mod, aniversar, blogul meu neștiut de nimeni, a împlinit un an
happy birthday, my blog!
(îmi amintesc că atunci cînd am auzit prima dată cuvîntul blog am fost oripilată, dezgustată, lovită de un bolovan murdar și bălos)
pun aici, cu emoție, a treia și ultima poezie pe care am scris-o în viața mea, poezie scrisă în perioada liceului
(pe prima am scris-o pe la 5-6 ani, în tren; începea cam așa, "mă uit pe geam / văd o vacă..." după care lua o turnură existențială - îmi aduc aminte că mama a rîs vreo jumătate de oră și de cîte ori vroia să se binedispună o invoca
pe a doua am scris-o pentru un băiat care îmi plăcea printr-a zecea și era ceva care includea un cal alb... am distrus-o în același an rușinată de fantasmagoria blegoasă care o generase)
cea de a treia nu are titlu și o păstrez într-o versiune transcrisă de tata cu scrisul lui fin, ordonat și frumos, așa cum era înainte să i se deterioreze o dată cu toate funcțiile și reflexele de la Alzheimer - acum mi se face dor de tata și mă doare
găsesc această poezie un avertisment cutremurător, intuitiv și matur vizavi de multiplele interese care mi-au zornait și continuă să-mi zornăie, de-a lungul timpului, prin cap
happy birthday, my blog!
(îmi amintesc că atunci cînd am auzit prima dată cuvîntul blog am fost oripilată, dezgustată, lovită de un bolovan murdar și bălos)
pun aici, cu emoție, a treia și ultima poezie pe care am scris-o în viața mea, poezie scrisă în perioada liceului
(pe prima am scris-o pe la 5-6 ani, în tren; începea cam așa, "mă uit pe geam / văd o vacă..." după care lua o turnură existențială - îmi aduc aminte că mama a rîs vreo jumătate de oră și de cîte ori vroia să se binedispună o invoca
pe a doua am scris-o pentru un băiat care îmi plăcea printr-a zecea și era ceva care includea un cal alb... am distrus-o în același an rușinată de fantasmagoria blegoasă care o generase)
cea de a treia nu are titlu și o păstrez într-o versiune transcrisă de tata cu scrisul lui fin, ordonat și frumos, așa cum era înainte să i se deterioreze o dată cu toate funcțiile și reflexele de la Alzheimer - acum mi se face dor de tata și mă doare
găsesc această poezie un avertisment cutremurător, intuitiv și matur vizavi de multiplele interese care mi-au zornait și continuă să-mi zornăie, de-a lungul timpului, prin cap
Am vrut să fiu cana cu ceai fierbinte
După un drum lung prin zăpădă.
Am vrut să fiu un covrig aruncat în coadă de cîine
Pe care să-l găsească la răscruce de vînturi flămînzii.
Am vrut să fiu tortul de ciocolată
De la aniversarea copiilor.
Am vrut să fiu mărul care să nu stea în gît
Nici lui Adam, nici lui Albă ca Zăpadă.
Am vrut să fiu înghețata cu vanilie
Devorată la patruzeci de grade.
Dar fiindcă n-am știut să fiu
Numai ceai, numai covrig sau numai măr
M-am trezit, ca într-un vis urît,
Înghețata din coadă de cîine,
Ceaiul fierbinte de la miezul nopții de revelion,
Covrigul care a stat în gît lui Adam,
Șampania de la aniversarea copiilor
Cu care s-a îmbătăt Albă ca Zăpadă...
 |
| desen făcut de Vera, pe timpul grădiniței în limba engleză :) |
