Mare bucurie că am apucat iar să pictez.
M-am infiltrat la cursul Verei și am pictat cu frenezie două ore, cot la cot cu cîțiva copii.
De încîntare, habar n-am ce copii au mișunat prin jur, îmi amintesc doar o fetiță care mi-a cerut puțin turcoaz.
Profesorul de pictură m-a sfătuit să fac marginile difuze "ca să te ia de cap, să nu mai știi la ce te uiți" - mi-a plăcut ideea.
Tot el mi l-a arătat pe Chuck Close, pictorul american pixelat, cu care rotocoalele se înrudesc mai de departe.
Fiindcă fac pictura mea cadou (după ce o înrămez) - am promis verișoarei Oana un tablou - las aici o copie digitală.
Să nu uit niciodată pofta de culoare.
M-am infiltrat la cursul Verei și am pictat cu frenezie două ore, cot la cot cu cîțiva copii.
De încîntare, habar n-am ce copii au mișunat prin jur, îmi amintesc doar o fetiță care mi-a cerut puțin turcoaz.
Profesorul de pictură m-a sfătuit să fac marginile difuze "ca să te ia de cap, să nu mai știi la ce te uiți" - mi-a plăcut ideea.
Tot el mi l-a arătat pe Chuck Close, pictorul american pixelat, cu care rotocoalele se înrudesc mai de departe.
Fiindcă fac pictura mea cadou (după ce o înrămez) - am promis verișoarei Oana un tablou - las aici o copie digitală.
Să nu uit niciodată pofta de culoare.
